Obiecte ascuțite de Gillian Flynn

Obiecte ascuțite de Gillian Flynn – cum confruntarea cu propriile temeri are o justificare individuală

Am cunoscut-o pe Gillian Flynn în 2014 prin Obiecte ascuțite și mi-a plăcut foarte mult abordarea thriller și psihologică a personajelor.  În special fiindcă este vorba despre jonglarea nevrotică a relației dintre Camille, sora ei vitregă și mama lor.

Camille este o jurnalistă de investigații, cu probleme psihice, care trebuie să revină în orașul natal pentru a investiga moartea a două fete. Astfel, trebuie să se întoarcă acasă la mama ei, în camera ei, însă mediul nu este unul al familiei fericite.

De aceea, Camille se regăsește chiar în cazul celor două victime, fiind bântuită de proprii demoni. Autoarea are un talent pentru profunzimea cu care își adâncește personajele în hăul propriu, săpat cu unghiile victimelor. Deși limbajul este unul accesibil, întregul context este încărcat de umbrele trecutului, de relațiile pe care le construim sau pe care vrem să le uităm, de oameni ascunși adânc în suflet astfel încât să fie șterși.

Obiectele ascuțite sunt, în carte, un mijloc de a redescoperi durerea pentru a o simți în toată splendoarea ei. Așadar, vedem cum confruntarea cu propriile temeri are o justificare individuală: sunt bariere peste care trebuie să trecem dar, mai întâi, trebuie să le identificăm.

Gillian Flynn este o autoare pe care o recomand datorită stilului psihologic, în special, dar și datorită contextului thriller plin de suspans.

De asemenea, serialul cu același nume de la HBO Romania bazat pe această carte, este foarte bun, rolul principal fiind jucat de o actriță pe care o ador, Amy Adams. Cu toate acestea, citind prima dată cartea, o prefer în detrimentul serialului.

Lasă un răspuns