Michaela Coman

Eu nu contest idealurile, îmi pun mănuşi atunci când mă apropii de ele...
Gânduri

Suflet Nebun

28/02/2016

Pașii ei erau atât de mici încât corpul părea că plutește, se simțea ca o ființă care respiră atât de încet încât nu ești sigur dacă e reală sau e imaginația ta. Aerul din jurul ei o învăluia calm, până și ochii cu care te privea îți dădea o emoție angelică. Dar în același timp, puteai să vezi în ei sufletul zbuciumat, haotic și nebun. Serios de nebun, în acea formă de „te-aș strangula cu propria mea dragoste doar ca să simt că sunt ultima persoană care te poate emoționa” de nebun. E ciudată dar chiar mai mult, e reală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *