Michaela Coman

„Eu nu contest idealurile, îmi pun mănuşi atunci când mă apropii de ele...”

Falși

Îi sărută umărul ca și cum i-ar păsa. Și nu îi păsa deloc. Era doar ceva mașinal, de parcă săruta zorii dimineții. Dar era ea, acolo, cu capul pe pernă, cu spatele la el și cu ochii deschiși spre ușă. Voia să aibă o cheie pertinentă de a o deschide, dar nu îi găsea cusurul. El se gândea de ce mai stă, ea se gândea de ce nu pleacă… Doar pernele erau mai reci decât staticul lor împreunat.

Continue Reading

Un pas mic

La fel ca ploaia, pășeam pe tărâmuri necunoscute. În toate universurile. Tăceam de dorul îndrăznelii, amuțită până la ultimul fir de voință. Voiam să bag mâna în foc, să mă ard puțin, cât să simt un pic de viață. Cu cât corpul meu înainta, cu atât mai mult mintea conștientiza greșala. Dar nu au fost niciodată compatibile. Eram împărțită între un colț de vâlvătaie a neuronilor și un imens ocean de simțuri palpabile. Când piciorul călca strâmb, era vina lui.

Continue Reading

Bagaj

Nu mă pune în același bagaj emoțional cu care călătorești la clasa întâi, în căutare de o inimă reciclată. Degeaba te uiți în dreapta la cineva perfect, în stânga la cineva mai puțin perfect, când sunteți toți trei pe aceeași linie. Ne urcăm toți în același tren, cu aceleași dureri, dar când coborâm, fiecare își ia bagajul și pleacă mai departe. E greu să fii alături de o persoană când nu poți ieși tu însuți din propriul bagaj.

Continue Reading

Mit

Eoliene grave trupuri singuratice. Golașă rutina amorțită, cenușiul apusului în lumină pâlpâind. frigul canceros de viața norilor spulberată. Iarba tristă, o adiere scârțâitoare. Un rămas bun. Un vis metalic. Un somn râvnit. Un dor nebun. Un zbor excentric. … un suflet-mit.

Continue Reading

Șoapta

Pentru o noapte, te voi lăsa pe tine să fii cititorul meu iar eu însumi voi fi rândurile tale așternute. În palmele tale pot găsi acel moment în care sunt dezvăluită ca la carte. Mă răsfoiești la nesfârșit pentru că în mine îți găsești povestea, amândoi am construit-o. Nu putem avea un fin … tu încă citești, eu încă mă rescriu, noi încă povestim …

Continue Reading

Suflet Nebun

Pașii ei erau atât de mici încât corpul părea că plutește, se simțea ca o ființă care respiră atât de încet încât nu ești sigur dacă e reală sau e imaginația ta. Aerul din jurul ei o învăluia calm, până și ochii cu care te privea îți dădea o emoție angelică. Dar în același timp, puteai să vezi în ei sufletul zbuciumat, haotic și nebun. Serios de nebun, în acea formă de „te-aș strangula cu propria mea dragoste doar ca

Continue Reading

Innocence and Reality were talking.

– Everybody is fighting a battle you know nothing about, right? – Of course. That little one that’s for ourselves only. – It would be so good to keep that in mind and be always kind. Nowadays, it is so easy to have prejudices and get drawn by first impressions. – Yes, exactly, because it is easier this way. – … and to refuse to fight a little bit to firstly get to know the person. – Yes. It’s hard

Continue Reading

Cel fără de alegere

De fiecare dată, liftul mă aștepta deschis, știa unde mă îndreptam. Spre o prăpastie din care nu aveam nici o scăpare adecvată. Eram blocat mereu între cel care eram eu și cea care era ea pentru mine. Un eu fugind spre zorile unei dimineți mereu alta, o ea care aștepta norii de noapte mereu aceiași. Stând în fața liftului, știam că decizia era a mea, dar fiind deschis, cineva luase decizia pentru mine. Și eu eram mulțumit de asta, orice

Continue Reading

Ambiţioasă

El către ea: Nu trebuie să fii ambiţioasă. Da, aşa este, nu trebuie, dar sunt. Ce m-aş face fără ambiţia mea? Nu aş fi eu. Încă mai spunem femeilor asta, în ziua de azi? Desigur, ar fi mai uşor să trăim mic singura viaţă, să avem o siguranţă a zilei de mâine, până când mâine vine la pachet cu moartea. Şi atât. Mult mai simplu, mult mai exact şi sigur. Eu? Eu vreau să iau riscuri, vreau să trăiesc singura

Continue Reading

Purgatory

I have this amazing pain down my chest Like the whole body is just crying for debt. My head is spinning, like a circus on Ecstasy And my tunnel vision is caught up with poetry. My singing death is for my deaf ear What the Christmas is for your dear. Just a holy upcoming of the sacred, Just a sucked up breathe waiting to devour To destroy, to smile… and then it faltered. Feels like the war is forming on

Continue Reading