Michaela Coman

Eu nu contest idealurile, îmi pun mănuşi atunci când mă apropii de ele...
Uncategorized | Versuri

13/08/2014

În amintirea blândei tale priviri,
ce încă o păstrez vie în cufărul de sentimente,
vreau la nesfârșit aceleași trăiri,
prin roșul imaginilor indiferente.

Se scurge gheață prin abanosul vechi,
noi privind la mâine c-un ochi prietenesc.

În imens să mă pierd și totul să fie nimic,
nimicul să mă dezvăluie și totul să fii Tu,
să nu mai fie totul vast , să nu mai fie vis
să pierdem lumina pentru-un moment închis.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *