Proză

Cutia cu propria-mi pisică (iii)

By on 15/03/2016

2. Am luat cheia cea ruginită, dintr-un argint pe care îl mai văzusem la lanțurile fictive ale unui meșter Manole. De data aceasta, nici vorbă de fereastră. Am rămas chiar surprinsă să văd litere zburând și smucindu-se să iasă dintr-un cavou. Pluteau în neștire, confuze de locul pe care ar trebui să îl aibă, reacționau […]

Continue Reading

Proză

Cutia cu propria-mi pisică (ii)

By on 14/03/2016

1. Am luat cheia cea nouă, dintr-un aur aproape orbitor, atât de rece precum mâna cadavrului când i s-a stins ultimul firicel de viață. În acel moment nu s-a întâmplat nimic. Am așteptat 5 respirații (notă pentru sine: unitate de măsură a firului temporal) și, la fel ca în jocurile video, a apărut o fereastră […]

Continue Reading

Proză

Cutia cu propria-mi pisică (i)

By on 13/03/2016

Îmi place să iau liftul când merg spre etajul viselor, să mă pierd în privirea vulturului de la intrare. Pe scări e mai dureros, mai ales pentru omulețul din mine. Lui îi place să joace șah, mutările îi sunt prielnice: „Un gândac pe perete. Să-l omor sau nu? Dar daca mi se târăște noaptea-n vis […]

Continue Reading

Proză

La desert, cordon ombilical! (iv)

By on 12/03/2016

Desertul. — Ce frumoase sunt valurile când decid pentru destinul tău! Nu să trăiești într-o carantină fiind contagios de rutina feliată mereu subțire în fiecare zi. Cât de groaznic este să trăiești pe jumătate, să nu mai ai bateriile pentru sunetul celei de-a doua zi. Insolvabilitatea mi se trântea alene printre cearșafuri, dar când am […]

Continue Reading

Proză

La desert, cordon ombilical! (iii)

By on 11/03/2016

Cina. Șablonul viitorului s-a dovedit un spațiu de depozitare în care secretele curg ca lacrima cea nevinovată preconizată de creștinism. Oglinda se închide miraculos datorită fricii de a descoperi secretul acela trasat de contururile unui destin mașinal. Acum zâmbetul prinde paloarea unei lumini mult prea incestuoase pe care dunga neagră definește uniforma unui rudimentar slab […]

Continue Reading

Proză

La desert, cordon ombilical! (ii)

By on 10/03/2016

Prânzul. Iar mi-au mucegăit nervii, devine deja inestetic. A treia ureche a auzit sirena crucii, atât de scârțâitoare dar vitală, ca un poștaș al nefericirii. O aud că țipă ca la piață: — Înghițim neregularitățile, intrați, vă rupem cercul vieții, îl sfărâmăm și mestecăm, acum și la ofertă unică! Cum să se plictisească oamenii dacă […]

Continue Reading

Proză

La desert, cordon ombilical! (i)

By on 09/03/2016

Micul dejun. Cu degetele goale, striveam pământul rece de sub picioarele mele. Mă simțeam ca și cum tot ce exista se desfășura într-o formă chirurgicală. Toata lumea se purta cu mănuși, niciodată colorate și așteptau tăcuți răspunsurile dorite. Mi-aș fi dorit ca pe piatra funerară să scrie: „Sfâșiată de dinți, captivă printre gloanțe, acum îmi […]

Continue Reading

Gânduri

Femeia lui 8

By on 08/03/2016

Da, ești frumoasă. Tu. Chiar dacă oglinda te mai sperie câteodată. Și chiar dacă aplici un strat de mască, tot ești frumoasă. Nu îți spune nimeni? Am făcut-o eu acum. Și cu încredere. Pentru că e adevărul, pentru că farmecul tău constă în neștiința ta. Fiecare părticică din corpul tău care nu îți place este […]

Continue Reading