Perspective | Uncategorized

By on 13/08/2014

How do you reach someone that is unreachable, so unattainable … a love almost impossible to touch but there, like a fire you can never stop? In the middle of our silence, your eyes tell me truth but your body reacts so intrusive. Living in the path of your loneliness, I just suspire mine …

Continue Reading

Proză | Uncategorized

By on

Ești un colecționar de lacrimi, numărate cu spectometrul de durere. Da, ai propriul instrument care măsoară intensitatea durerii. Toate scările sunt inundate, nici o treaptă nu iese din calcul, iar radarul tău îți arată fiecare zonă abisală, detectează până și cele mai mici slăbiciuni. Da, sunt toate ale tale, să-ți umpli cupa inspirației cu muze […]

Continue Reading

Proză | Uncategorized

By on

M-am gândit să mă gândesc la tine. Primul meu gând a fost să nu fac asta dar apoi m-am răzgândit. Acum nu știu dacă mă gândesc la cine ești sau la cine obișnuiai să fii … pentru că în ambele situații, rămân îngândurată.

Continue Reading

Perspective | Uncategorized

By on

You always have to listen your instinct, anyway it takes you, because that instinct defines you. It’s going to be both hard way and easy way but it doesn’t matter, there’s a lesson to be learnt. The important thing is to be peacefully with you. And the rest will follow, but you have to hope […]

Continue Reading

Proză | Uncategorized

By on

Mă uit la ființa din oglindă și apoi la sufletul din fața ei. Sunt prinsă la mijloc dar nu știu ce sunt eu. Eu mă uit la cea din oglindă sau oglinda se uită prin mine? Mă regăsesc în propria excepție și renunț la jocul pe care l-am jucat 23 de ierni … chinuit, dur, […]

Continue Reading

Proză | Uncategorized

By on

Atingi un punct în care oamenii îți obosesc psihicul, sunt ca niște actori cu personalități multiple. Se mint singuri, se joacă pe sine până la limită și apoi își pierd controlul. Devin șterși pe tabla de șah făcând mutări iluzorii, înainte-înapoi ca doi nebuni. Se vânează, se rănesc, rănesc la rândul lor, până și regina […]

Continue Reading

Proză | Uncategorized

By on

Oamenii frumoși au vârste infinite, așezate la aceeași masă de lemn. Fiecare în sine este o prelungire a celuilalt, ca un telefon fără fir dar cu sentimente corale. Deținem un același soi de suflet, noi doi … specia de suflet care trăiește hard rock, dansează latino, simte blues, te atinge soul, te pătrunde tango, te […]

Continue Reading

Proză | Uncategorized

By on

Mă intrigă ochii lui albaștri atunci când mă provoacă să-l sărut … mă privesc cu acea insațietate vulnerabilă. Trebuie să mă întorc pentru mai mult, nu se lasă descoperit ușor: – Ce pui tu la bătaie ca să fii excepția pentru care-mi încalc regula? – Doar totul!

Continue Reading